Dreptul de autor și AI (inteligența artificială)
Instrumentele digitale bazate pe inteligență artificială au capacitatea de a crea. Creațiile realizate în mod exclusiv de către instrumentele digitale sau asistate de către un autor uman ( AI assisted creation ) se supun dreptului de autor. Inovația este de ultimă oră, iar punctele de vedere ale juriștilor / avocaților sunt împărțite. Mai jos poți accesa câteva puncte de vedere.
Creațiile AI se supun legislației dreptului de autor?
Dacă creațiile realizate de inteligența artificială se supun legislației dreptului de autor.
Avocat Timonea Adina din cadrul societății de avocatura Campan & Timonea:
Traditional, obiectul dreptului de autor l-a constituit opera de creatie intelectuala, intr-un limbaj accesibil si exemplificand printr-o enumerare pe departe de a fi exhaustiva, ne referim la: orice fel de scrieri artistice sau ştiinţifice, programe pentru calculator, compozitii musicale cu sau fara text, opere dramatice, coregrafice, pantomime, opere audiovizuale, opere fotografice, opere de arta grafica sau plastica, proiecte de arhitectura si orice alt fel de opere ce reprezinta produsul unui proces de creatie intelectuala.
Din perspectiva obiectului dreptului de autor, atat timp cat opera creata de catre AI se materializeaza intr-o forma perceptibila, aceasta este susceptibila de a se incadra in notiunea de opera de creatie intelectuala, si implicit este supusa legislatiei privind drepturile de autor.
Avocat Szatmari-Filip Cornel Vladimir – avocat in cadrul Societății de Szatmari-Filip, Roșu:
La o primă vedere, întrebarea e simplă, dar pe masură ce-i explorăm conținutul se dovedește a fi un subiect într-o continuă dezvoltare.
În general, putem afirma că da, creațiile realizate de inteligența artificială (AI) se supun legislației dreptului de autor, indiferent în ce cadrul legislativ ne aflăm și indiferent de guvernarea jurisdicțională la care ne raportăm, particularitățile fiecărei legislații fiind date de gradul de adaptabilitate juridico-legislativă de care fiecare stat a dat dovadă, având în vedere noutatea acestor tehnologii emergente.
În majoritatea țărilor, dreptul de autor protejează lucrările originale create de către oameni, fără a se limita la textele, fotografiile, muzica și alte creații artistice sau literare. În cazul creațiilor realizate de către inteligența artificială (AI), legea poate fi interpretată diferit în funcție de jurisdicție.
În Statele Unite, de exemplu, Oficiul American de Drepturi de Autor a stabilit că lucrările create de catre inteligența artificială (AI) nu pot fi protejate de dreptul de autor în sine, deoarece acestea nu sunt considerate "opere originale ale autorului". Într-o motivare interesantă, într-un caz recent dezbatut în cadrul Oficiului, acesta s-a poziționat meționând că legea actuală a drepturilor de autor oferă doar protecție „muncii intelectuale” care „se întemeiază în puterile creatoare ale minții umane”. Ca atare, o lucrare protejată prin drepturi de autor „trebuie să fie creată de o ființă umană”, iar biroul spune că nu va înregistra lucrări „produse de o mașină sau de un simplu proces mecanic” care nu au intervenția sau contribuția creativă a unui autor uman.
Curtea Supremă din SUA a dispus că „protecția prin drepturi de autor este limitată uniform la creațiile autorilor umani” și instanțele inferioare au „respins în mod repetat încercările de a extinde protecția dreptului de autor la creațiile non-umane”.
Cu referire la Legislația națională, conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, lucrările originale de creație intelectuală sunt protejate de dreptul de autor. În cazul creațiilor realizate de către inteligența artificială (AI), în general, se consideră că dreptul de autor aparține creatorului inteligenței artificiale sau dezvoltatorului acesteia.
Cu toate acestea, pot exista cazuri în care creatorul sau dezvoltatorul nu este clar determinat, cum ar fi atunci când inteligența artificială (AI) își adaptează sau își modifică singură proprii algoritmi.
În România, aceste probleme sunt încă discutate și analizate în cadrul comunității juridice și se așteaptă clarificări și reglementări suplimentare în viitor.
Concluzionând cumva într-un mod empiric și raportându-ne la un vid legislativ la acest moment, este important să se ia în considerare faptul că protecția drepturilor de autor pentru creațiile inteligenței artificiale, poate varia în funcție de circumstanțele specifice ale fiecărui caz prezentat.
Creațiile AI pot fi atribuite moral unui autor?
Dacă creațiile realizate de inteligența artificială pot fi atribuite unui autor uman, adică unui om anume care a operat instrumentul de creație.
Avocat Timonea Adina din cadrul societății de avocatura Campan & Timonea:
In ceea ce priveste calitatea de subiect al dreptului de autor, respectiv persoana la care ne referim in momentul in care ne dorim sa asociem o anumita opera unui anumit subiect de drept, in momentul in care opera este creata de AI, cu sau fara concursul unei persoane fizice, discutia este una extrem de complexa.
In acest sens, primul aspect ce trebuie clarificat este acela ca Legea drepturilor de autor prevede, la momentul de fata, faptul ca:“Este autor persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera”.
Astfel, intr-o speta in care avem o opera de creatie intelectuala creata de catre o persoana fizica cu concursul AI, sau o opera creata in intregime de catre AI, stabilirea calitatii de autor s-ar putea realiza in mai multe feluri.
O prima abordare ar fi aceea de a atribui calitatea de autor persoanei fizice (in contextul in care opera a fost creata de catre o persoana fizica cu concursul AI) si a asimila relatia dintre persoana fizica si AI ca fiind o relatie de tip pensula-pictor, respectiv de a considera AI ca fiind doar un instrument prin care autorul uman si-a transpus efortul creativ intr-o opera de creatie intelectuala.
Desi o abordare facila, aceasta nu este lipsita de neajunsuri si ridica numeroase intrebari, de genul: Data fiind autonomia de care a dat dovada AI in procesul de creatie, este corect ca opera sa-i fie atribuita doar autorului uman, o atare solutie este justa dat fiind faptul ca opera este doar partial rezultatul creativ al autorului uman?
O a doua abordare ar fi aceea de a interpreta legea stricto sensu si de a considera ca in momentul in care avem o opera creata in intregime (sau partial) de AI, aceasta nu este protejata prin prevederile Legii drepturilor de autor, care spun clar ca autor poate fi doar o persoana fizica, si implicit oricine intra in contact cu aceasta poate sa o foloseasca dupa bunul plac fara repercursiuni.
Din punctul nostru de vedere, aceasta abordare este extrem de problematica din perspectiva creatorului AI care de regula a investit resurse colosale in crearea unui program care sa fie suficient de complex si autonom incat sa aiba aptitudinea de a crea o opera de creatie intelectuala, dar a carui opera sa nu poata fi exploatata ulterior, deoarece, fiind in afara protectiei conferite de drepturile de autor, aceasta este la dispozitia oricarui participant comercial fara contraprestatie.
O a treia abordare, ce se regaseste si in cazul Midjourney & Kristina Kashtanova, vizand opera de tip banda desenata intitulata “Zarya of the Dawn”, din jurisdictia Oficiul American pentru Drepturi de Autor, este aceea de a face o distinctie dintre efortul creativ al autorului uman si efortul creativ al AI, in speta generatorul de imagini intitulat Midjourney.
Rezumandu-ne la aspectele principale, in speta precizata anterior doamna Kristina Kashtanova a create opera “Zarya of the Dawn” prin inventarea unui fir narativ complex, a unor personaje si a unor replici aferente, pe care le-a asociat cu o serie de imagini create prin generatorul Midjourney.
Ulterior, in contextul in care a dorit sa-si inregistreze dreptul asupra operei create, Oficiul American pentru Drepturi de Autor a transat problema prin doua abordari consecutrive.
Initial i-a conferit doamnei Kashtanova calitatea de autor asupra intregii opere, iar apoi a revenit asupra deciziei sale prin conferirea unui drept de autor partial, respectiv asupra naratiunii, a felului in care sunt asezate paginile operei si asupra insertilor de text, dar statuand ca dreptul acesteia de autor nu vizeaza si imaginile generate de catre generatorul Midjourney, datorita faptului ca imaginile au fost create de catre o entitate non-umana iar legea nu permite atribuirea calitatii de autor unei entitati non-umane.
Cu privirea la abordarea Oficiul American pentru Drepturi de Autor, consideram ca se impune o analiza mai nuantata, prin care sa se stabileasca prin excludere daca imaginile create de catre Midjourney sunt sau nu in concordanta cu nartiunea si daca acestea reflecta sau nu efortul creativ al doamnei Kashtanova, iar daca acest fapt este confirmat, atribuirea calitatii de autor exclusiv in beneficiul doamnei Kashtanova si negarea caracterului autonom al contributiei realizate de catre Midjourney.
Avocat Szatmari-Filip Cornel Vladimir – avocat in cadrul Societății de Szatmari-Filip, Roșu:
Raspunsul la o astfel de intrebare este relativ complex, asta daca dorim să ne raportăm la subiect din prisma unui raport juridic sau nu.
Din punct de vedere juridic autorul uman sta în spatele operei sale, folosind inteligența artificială ca un instrument de propagare și dezvoltare a comenzilor sale. Inteligența artifială, nu poate fi privită ca un subiect de drept al unei creații intelectuale, având în vedere că aceasta ia comenzile primite din partea autorului uman și accesând o baza de date extrem de vastă, generează în funcție de solicitări un rezultat, un produs final, fie el un text, opera grafică sau muzică.
Problema apare când privim situatia din punct de vedere matematic, raportându-ne strict la accesarea unei baze de date.
O viziune comună în lumea creatorilor de inteligență artificială ar fi că aceștia sunt de acord că operele/creațiile realizate de inteligența artificială nu pot fi atribuite în mod direct și exclusiv unui autor uman. Deși un om poate fi implicat în procesul de antrenare sau programare a inteligenței artificiale, creația efectivă a acesteia este rezultatul procesului de învățare automată sau de generare a automată a conținutului, care poate include modificări și ajustări ulterioare care nu sunt în controlul direct al omului.
În plus, inteligența artificială este o formă de inteligență non-umană și nu are sentimente, gânduri sau intenții umane. Astfel, chiar dacă un autor uman ar putea pretinde că inteligența artificială a creat ceva, acesteia nu ar avea sens să i se atribuie o autenticitate sau o originalitate umană.În cel mai bun și sincer caz, inteligența artificială, poate fi considerată o formă de instrument în cadrul procesului de creație sau de ce nu, un colaborator care a ajutat la crearea unui produs final.
Revenind atunci la puctul de vedere strict raportat la capacitatea de a accesa o baza de date în cadrul procesului de creație și la faptul că acest procedeu nu poate constitui un element creativ, se naște inevitabil o intrebare: noi autorii umani, nu facem exact același lucru? Nu accesam și noi o baza de date acumulată și creată în scopul folosirii ei în etapele existenței noastre?
Răspunsul poate veni rapid, dar cufundat totodată întro negură de incertitudine:
diferența o face, ca noi, autorii umani suntem cei care lansăm comanda, executăm procesul si livrăm rezultatul.
Deocamdată.
Creațiile AI pot fi atribuite patrimonial unui autor?
Dacă creațiile realizate de inteligența artificială pot fi atribuite din punct de vedere patrimonial unui autor uman, adică unui om anume care a operat instrumentul de creație.
Avocat Timonea Adina din cadrul societății de avocatura Campan & Timonea:
Depinde de la caz de la caz, dat fiind faptul ca legea drepturilor de autor nu permite la momentul de fata atribuirea calitatii de autor unui AI, daca se poate stabili clar si pe baza unor probe ca opera este rezultatul creativ al unei persone fizice, aceasta i se poate recunoaste dreptul de autor asupra operei in cauza, si implicit o poate valorifica cum considera, dat fiind faptul ca, in conformitate cu Legea drepturilor de autor, “opera de creație intelectuală este recunoscută și protejată prin simplul fapt al realizării ei”.
In alte sisteme de drept insa, problema ar putea fi transata diferit.
Spre exemplu, contrastand cu alte jurisdictii, Regatul Unit ofera o oarecare protectie operelor realizate de catre un calculator prin intermediul “Copyright, Designs and Patents Act”, prin care, in asemenea cazuri, desi se recunoaste ca opera a fost creata de catre un calculator, calitatea de autor se atribuie personanei care a realizat setarile aferente programului respectiv.
Dreptul de autor pentru creațiile asistate de AI?
Cum sunt împărțite drepturile de autor patrimonial și moral în cazul creațiilor realizate de inteligența artificială asistată sau coordonată de un autor.
Avocat Timonea Adina din cadrul societății de avocatura Campan & Timonea:
Reiteram aspectele mentionate in cadrul intrebarii numarul doi si punem in vedere faptul ca raspunsul depinde de abordarea adoptata.
Din punctul nostru de vedere, problema ar trebui analizata prin excludere, in sensul in care sa se stabileasca in ce masura a contribuit autorul uman si in ce masura a contribuit AI.
Astfel, in cazul in care conceptul din spatele operei, ideile principale care au stat la baza acesteia sau chiar modul in care a fost executata, pot fi atribuite unui autor uman, consideram ca asistenta conferita de AI nu impiedica atribuirea calitatii de autor catre persoana fizica in cauza, contributia AI putand fii asimilata instrumentului prin care autorul uman si-a transpus efortul creativ in opera in cauza.
Încălcarea legislației copyright de către un AI
Ce se întâmplă în acele cazuri în care o inteligență artificială, operată sau nu de către un autor, crează sau realizează opere / creații care încalcă legislația dreptului de autor în sensul plagiere / copiere a unei opere existente, a unei mărci rezervate sau a unei alte creații deja realizate.
Avocat Timonea Adina din cadrul societății de avocatura Campan & Timonea:
In momentul in care avem calitatea de autor al unei opere de creatie intelectura, dispunem, inca din momentul in care am creat opera in cauza, si independent de orice formalitate, de doua categorii de drepturi :
Drepturi morale – Avem prerogativa de a cere recunoasterea calitatii noastre de autor, dreptul de a decide daca si cum dorim sa aducem opera la cunostinta publicului, dreptul de a o numi in momentul in care o aducem la cunostinta publicului, dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si dreptul de a ne opune oricarei modificari/atingeri aduse operei, in momentul in care acestea ne prejudiciaza.
Drepturi patrimoniale – Drepturile patrimoniale ale autorului sunt incidente in momentul in care se pune in discutie utilizarea operei de catre terti. In acest sens, continutul acestor drepturi este compus din prerogativa autorului de a autoriza sau de a interzice anumite conduite legate de opera sa (reproducerea, distribuirea, imprumutul, comunicarea publica, radiodifuzarea operei etc.)
Astfel, oricine este autorul unei opere de creatie intelectuala, are aptitudinea de a se folosii de prevederile Legii drepturilor de autor in momentul in care drepturile sale ii sunt incalcate de catre o persoana fizica sau juridica, si implicit si in momentul incalcarii de catre AI.
În ipoteza încălcării drepturilor, legea prevede atragerea răspunderii civile, contractuale, sau penale, după caz.
Exploatarea creațiilor realizate de un AI
Din punctul de vedere al drepturilor patrimoniale, cui îi revin drepturile cu privire la creațiile realizate de către un instrument de creație ce are la bază inteligența artificială.
Avocat Timonea Adina din cadrul societății de avocatura Campan & Timonea:
In ceea ce priveste exploatarea creatiilor realizate de AI, aducem in vedere faptul ca doar autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod și când va fi utilizată opera sa, inclusiv dreptul de a consimți la utilizarea operei de către terti.
In acest sens, pentru a discuta despre exploatarea unei opere de creatie intelectuala realizate de catre AI, trebuie mai intai sa stabilim cine are calitatea de autor al operei in cauza, persoana fizica care a realizat opera cu concursul AI sau programul de tip AI in mod autonom?
In contextul in care calitatea de autor ii apartine persoanei fizice, Legea drepturilor de autor reglementeaza diferite modalitati in care se poate dispune de aceasta (legea pune la dispoziție contracte precum: contractul de editare, contractul de execuție teatrală sau de execuție muzicală, contractul de inchieriere etc.)
In contextul in care, autor al operei de creatie intelectuala se dovedeste a fi programul de tip AI in mod independent, dat fiind faptul ca legea nu recunoaste la momentul actual aceasta calitate decat persoanei fizice, opera nu intra sub incidenta prevederilor drepturilor de autor.
Aceasta solutie poate sa difere in functie de legislatia statului sub a carei jurisdictie ne aflam.
AI și dreptul de marcă, brevet, invenție
Ce se întâmplă în cazurile în care o inteligență artificială, un instrument digital ce are la bază inteligența artificială realizează o invenție, crează ceva ce se pretează titlului de brevet sau crează o marcă comercială demnă de rezervare.
Avocat Timonea Adina din cadrul societății de avocatura Campan & Timonea:
In cazul in care obiectul discutiei consta intr-o marca comerciala, conform Legii Marcilor, pentru a putea beneficia de protectie, aceasta trebuie sa fie inregistrata la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, daca se doreste protectie pe Romania, sau la nivel European sau international.
Astfel, spre deosebire de prevederile aplicabile drepturilor de autor, cand discutam de o marca comerciala, legea conditioneaza protectia acesteia de faptul inregistrarii.
In momentul in care un program de tip AI creaza un logo/o denumire/orice alta creatie demna de a fi inregistrata ca marca comerciala, discutia nu se mai centreaza pe calitatea de autor al programului de tip AI, dat fiind faptul ca logo-ul in cauza, anterior oricarei inregistrari, nu intra sub incidenta Legii Marcilor, si prin urmare, nu se bucura de protectie impotriva unei utilizari neloiale.
In ce priveste aptitudinea unui program de tip AI de a fi proprietar de marca, legea prevede ca titularul unei marci este : “persoana fizică sau persoana juridică de drept public sau de drept privat pe numele ori pe denumirea căreia marca este înregistrată în Registrul mărcilor; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanelor juridice și celelalte entități care au capacitatea, în nume propriu, de a fi titulari de drepturi și obligații de orice natură, de a încheia contracte sau de a efectua alte acte juridice și de a sta în judecată”
Astfel, dupa cum se poate observa, la momentul actual nu este recunoscuta expres calitatea unui AI de a fi titular de marca, iar in lipsa unei interventii legislative prin care sa se recunoasca expres capacitatea juridica a programelor de tip AI, consideram ca la momentul actual acesta nu are aptitudinea de a inregistra o cerere de marca in nume propriu (eventual se poate inregistra o cerere de marca in beneficiu persoanei fizice sau juridice ce a creat/finantat programul de tip AI).
Toate aspectele invocate anterior se aplica si brevetelor de inventie create de catre un program de tip AI.
Folosirea AI în activitatea profesională
Ce obligații are o persoană în folosirea instrumentelor de creație bazate pe inteligență artificială în cadrul activității profesionale. Există obligația de a menționa modalitatea de a îndeplini sarcini de serviciu folosind instrumente bazate pe inteligența artificială?
Avocat Timonea Adina din cadrul societății de avocatura Campan & Timonea:
“AI” sau “Artificial intelligence”, intr-o traducere in romana “inteligenta artificiala”, face referire la capacitatea unei mașini de a imita funcții umane, cum ar fi raționamentul, învățarea, planificarea și creativitatea.
Fara a analiza in amanunt conceptul de AI, tinem sa precizam ca aceasta este de tip software (asistenți virtuali, programe informatice de analiză a imaginilor, motoare de căutare etc.) si de tip IA încorporată (roboți, automobile autonome, drone etc.).
Dupa cum puteti vedea, fie ca suntem sau nu constienti de acest fapt, atata in viata de zi cu zi cat si in activitate profesionala folosim intr-un fel sau altul aplicatii ale AI, iar pe masura ce tehnologia evolueaza e rezonabil sa ne asteptam ca prin intermediul acestei tehnologii unele atributii ce la momentul de fata sunt indeplinite de un angajat uman sa fie preluate de catre un corespondent virtual (spre exemplu, momentan activitatiile ce tin de administrarea unui birou, de organizarea actelor si alte asemenea, sunt indeplinite de catre o secretara persoana fizica, dar nu este exclus ca in cativa ani aceasta sa reprezinte exceptia de la regula), iar cum dreptul se dezvolta direct proportional cu cerintele si realitatiile societatii, este de la sine inteles faptul ca pe viitor o sa avem si o reglementare aferenta acestor schimbari.
Creații opere derivate realizate de AI
Ce implicații de copyright există pentru acele creații ce sunt adaptări și opere derivate din creații / opere deja existente, dar care sunt realizate cu ajutorul unui instrument de inteligență artificială.
Avocat Timonea Adina din cadrul societății de avocatura Campan & Timonea:
In ceea ce priveste operele derivate, Legea drepturilor de autor prevede ca sunt protejate atat operele de creatie intelectuala propriu-zise, cat si operele derivate din acestea, referindu-se la traduceri, adaptări, adnotări, lucrări documentare, aranjamente musicale, culegeri de opere literare, artistice sau științifice, precum si orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau științifice care reprezintă o muncă intelectuală de creație.
Astfel, in contextul in care un program AI realizeaza, spre exemplu, o traducere a unei opere protejate de un drept de autor, prin aceasta se incalca dreptul de autor al proprietarului operei in cauza, si implicit, se poate atrage raspunderea civila, contracturala sau penala, dupa caz.
Creațiile AI realizate independent de autor uman
Ce implicații de drept de autor ar putea apărea în acele cazuri în care un instrument de inteligență artificială realiează o serie de creații independente de comenzile și de suportul uman, creații ce reprezintă un bun intelectual, exploatabil financiar, material, moral.
Avocat Timonea Adina din cadrul societății de avocatura Campan & Timonea:
In momentul un AI realizeaza o opera de creatie intelectuala, fara concursul unei persoane fizice, intrebarea principala ca apare in acest context este : Putem atribui calitatea de autor unui program de tip AI?
Raspunsul difera in functie de legislatia fiecarui stat in parte.
Astfel, dupa cum am precizat si in cadrul raspunsurilor precedente, Legea drepturilor de autor prevede, la momentul de fata, faptul ca autor al unei opere de creatie intelectuala poate sa fie doar o persoana fizica ( sau mai multe, dupa caz). In acest sens, dat fiind faptul ca legea asociaza calitatea de autor de persoana fizica, o opera creata in intregime de un program de tip AI nu s-ar putea plasa sub incidenta prevederilor Legii drepturilor de autor, cel putin nu la momentul actual.
La nivel European tendinta este similara. In acest sens, Parlamentul European considera ca operele create in mod autonom de catre programe de tip AI/roboti, de regula, nu sunt eligible pentru protectia drepturilor de autor deoarece principiul originalității, care este legat de o persoană fizică și conceptul de opera de creație intelectuală, se adresează personalității autorului, si recomanda acordarea dreptului de autor in cauza catre persoana fizica care o efectuează și o publică în mod legal, cu condiția ca proiectantul tehnologiei ( creatorul programului de tip AI) să nu se fi opus unei astfel de utilizări.
Aceasta tendinta se regaseste si in practica Oficiul American pentru Drepturi de Autor, dupa cum am observat in momentul in care am analizat speta ce o priveste pe doamna Kristina Kashtanova si opera intitulata “Zarya of the Dawn”, in sensul in care, daca o opera nu se poate atribui unui autor uman, tendinta este aceea de a plasa opera in cauza in afara prevederilor din legea drepturilor de autor.
